Chiar nu vezi cum lumea mea se prabuseste si cum paradisul mi se sufoca in fumuri groase si in ceturi gri?
Chiar nu vezi cum in fiecare zi imi moare cate un vis si cum in fiecare privire mi se stinge usor lumina?
Imi chem ingerii sa ma ridice...
Ii simt in jurul meu, dar nu ii mai pot vedea... sau nu mai stiu cum sa o fac...
Imi pare ca sunt intinsa pe pamant de o vesnicie... praful nu a reusit sa imi murdareasca aripile... dar mi-am uitat zborul alb si rasul zgomotos...
Iar eu te vreau pe tine...
De ce nu esti aici?
Ma rog absenta la cer sa imi deschida un drum printre nori, ma rog la stele sa imi arati drumul meu printre galaxii...
Un fulger imi dezmembreaza universul... si-n mijlocul furtunii, eu te vreau doar pe tine...
As vrea sa vezi cum paradisul imi omoara fiecare inger din suflet si cum in fumul greu si gri mi se frange fiecare respiratie.
As vrea sa aud un zgomot, dar simt doar tacerea ta cum imi sfasie aripile.
Ah, tu chiar nu vezi cum lumea mea se prabuseste si cum in fiecare privire mi se stinge usor cate un vis?
Am nevoie de tine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu