Poem

Amintirea mea

by me

Curajul ce-l aveam o data,
Sa-nfrunt aceasta lume,
E mort cu siguranta...
Uitat in alta lume.

Eu nu mai pot
Sa ma mai lupt cu morile de vant.
Invinsa stau acum
Si-mi plang al meu destin.

Iertare sa mai caut,
Iubire sa mai dau...?
M-am saturat!
Si gata !

In asta lume neagra
Nu voi mai cauta lumina.
Invinsa si pierduta,
Sunt eu, acum, de-a pururi.

Raman cu amintirea,
A ceea ce am fost candva:
Copil, femeie, lider,
Un zambet in furtuna...

Un luptator viteaz,
Ce-a fost invins banal
De asta lume muta,
In asta lume cruda,

Ce m-a'nvatat un lucru :
Iubirea nu exista !
E pururea uitata....
Invinge rautatea si patima patata.


Un suflet bun si cald,
Puternic si viteaz!
Acum tot ce-a mai ramas din el ..
...e amintirea!