Vointa

Ti-aduc aminte cat se poate
Caci prin cuvinte neinsemnate
Ce scalda–n soare roua-n zori
Si murmurand de atatea ori
In flori de nufar cad suspine
Drept jertfe cand vorbesc de tine!

Si printre vorbe greu dibace
Ti-aduc chemarea”vino‘ncoace”
Cat mai pastrez in colt de ochi
Sarutul tau ca un deochi
Ce tainic lacrima ascunde
Sub pleoape triste si plapande

Vorba o simt precum se stinge
Cand timpul curge, se prelinge
Si adorm scaldand ades credinta
in lacrimi ce innod VOINTA